Treceți la conținutul principal

Povestea primei ii... etapa II-a

Motive artizanale românești-Puncte și cusături tradiționale-Cusătură în punct bănățean, ațește ori trăsurește

Unii spun că decât să coși pe o pânză oarecare mai bine nu te apuca de cusut. Nimeni nu-ți poate impune pe ce să coși! E un trend în ziua de astăzi să lucrezi cu firele cele mai frumoase, scumpe și de ''calitate ''. Serios? V-ați născut cu sevă de aur în oase și sânge albastru? Sunt sigură că țăranii aveau plantații întinse de bumbac și faptul că mâncau mămăligă cu ceapă sunt povești de-a dreptul fantastice... Nu cultivau in, cânepă și nici oi nu creșteau, de lâna n-aveau trebuință, la ce le-ar fi folosit când exista Anchor, moulinee și mai știu eu ce... Ne ferim de ''indian-isme'' dar cumpărăm ața, mătasea de la ei... Nu țin minte ca țăranul să fii fost încărcat de ipocrizie și-ndopat cu falsă modestie... 

Mi-aduc aminte cum mama îmi povestea despre cum culegeau cânepa cum o pregăteau, pieptănau, țeseau fierbeau și albeau pânza rezultată. Încerc să-mi imaginez cum arătau dealurile acoperite de pânza pusă la uscat întinsă, suluri rostogolite ce acopereau verdele ierbii și respirau pământul dedesubt. După război când țesăturile se dădeau pe cupoane și pânză nu aveau, se coseau cămășile pe pânză rară de perdea că era mai ieftină, de-acolo ''ordinara'' pânză prezentă pe costumele populare. Patima reală a țăranului o constituia pământul - bunica îmi spunea cu o ușoară bucurie în privire cum au fost împroprietăriți cu 8 lanțuri de pământ, e drept în locuri îndepărtate, dispersate, râpe - caracteristica primordială familia - cum a robit dânsa o zi întreagă pentru o cupă de făină ca să-i facă mamei gogoși - și importanța necesară: sănătatea! Straiele aveau importanța lor pentru oglinda uliței, mândriei și curățeniei. Optez mai degrabă pentru curățenie, o haină nouă reprezenta automat curățenia și potența oarecum financiară. Poate de aceea țăranul odată ce-a părăsit locurile natale din diverse motive a abandonat tradiția din cauza ușurinței noii vieți: apa de la robinet, toaleta în casă, baia, pânza cumpărată. Totul era la îndemână, obținut cu ușurință fără hernii ombilicale ori de disc. Societatea de-atunci ca cea de astăzi burghezie-țărănime la un pas de revoluție nu de evoluție. 
Un soi de gimnaziu, profesional, liceal și facultativ ori opțional: universitar(?!). De fapt ultimii au ajuns majoritari, sîc! Ne împart ideile, traiul, mălaiul și pânza. Eu sunt țăran cu pânză de ''Călușar''!

Model iei mele bănățene


Mi-am cumpărat pânză Călușar, fire Tălmaciu, mătase de-a ''noastră'' Canguro și-o lupă. N-ai nici o șansă să lucrezi pe pânza asta fără lupă! Un rezultat scurt pentru 3 ii: 350 de lei! Rețineți: 3 bucăți de cămăși! Teoretic lupa a fost cea mai scumpă: 60/70 lei. Ghergheful l-am avut. Mi-e peste mână să lucrez fără el, nu-i pânză aleasă de domnițe țesute și de zâne jinduite. Pânza-i măruntă, am dat-o la apă, adică am spălat-o la mașina de spălat! Știți că există mașinile acelea automate care au în componența lor programul '' spălare manuală'' nu-i așa? Ori ''delicat''? Cu prespălare! Merg strună și spală foarte bine. Ar trebui să încercați!

Cum croiești o ie: 

La un bust de 90 de cm trebuie să faci un calcul în felul următor:

90x30=2700
30 reprezintă 30% 
2700:100=27
90+27=117
rotunjim: 116
116:2=58

Deci toate părțile iei vor avea lățimea de 58 de cm, adică față, spate, mâneci!
Lungimea diferă în funcție de lungimea brațului sau lungimea bluzei. În general toate măsurile se încadrează cam așa: Lungimea feței și a spatelui ca-n reclame: de la 60 ... încolo iar pentru mânecă de la: 70, încolo! Rețineți: rezervele nu sunt incluse! Pentru rezerve calculați adăugând căte 1,5 cm pentru fiecare latură ori margine. Pentru început tivește marginile fiecărei bucăți tăiate. După aceea începi să coși. De început încep cu mâneca. Mi-am dat jumătatea, am însemnat pe fir și am început să cos modelul de la jumătate spre margini... Cum, cât și în ce fel? Vă țin la curent pe măsură ce parcurg modelul, pe măsură ce-l construiesc, desenez, adaug ori elimin ceva. Și vă expun ca de obicei schița modelului pe care l-am făcut cu mânuțele astea două... Sfatul meu: încercați să vă îndreptați spre originalitate! Chiar dacă sâmburele artizanal provine din ceva, de undeva nu ești obligat să respecți întocmai desenul! Asta dacă tot vorbim de tradițional: nu erau 2 modele la fel! Două cămăși la fel! Asta numai dacă vroiai să-ți bați joc de cineva! 

Schița motivului central. amplasamentul motivului mic,
diferite încercări, construcții ale motivelor de bază



Schița motivului complementar al iei mele de banat,
amplasament, construcție, definitivare

Comentarii

  1. Minunat model. Felicitări şi spor la brodat.Mulţumesc pentru carte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Superb modelul si foarte utile indicatiile! Multumim si mult spor la lucru!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Toţi oamenii se aseamănă prin cuvinte,numai faptele îi deosebesc

Postări populare de pe acest blog

Macrame - Şnurul simplu, șnurul dublu

Se lucrează cu croșeta 2 ochiuri de lanț, se revine la primul ochi cu un picioruș  scurt, se întoarce lucrul și mai facem un picioruș scurt. Pe croșetă vom avea un ochi iar pe marginile șnurului au apărut 2 fire laterale, prin care vom introduce croșeta și vom apuca firul pe sub ele, rezultă 2 ochiuri pe croșetă, scădem ochiurile la unul.  Cele două fire le vom numi ochiuri laterale.

Curs de croitorie- Cum se coase-fermoarul la pantalon

      Coaserea fermoarului la pantalon are ca scop prelucrarea celor două părți care formează deschizătura șlițului respectiv partea de mijloc a feței pantalonului . Acest lucru se face în următorii pași :      1. Se aplică întăriturile pe ambele părți ale șlițului , respectiv stânga și dreapta , prin presare cu călcătorul.      2. Se execută surfilatul la mașina de cusut triplock sau zigzag  (folosind aceeași culoare de ață ca a materialului folosit ) a rezervelor și al dublurii.

Puncte și cusături ornamentale-Punctul în urma acului

             Pentru punctele de ornamentație nodurile se fac numai la însăilat pentru fixarea țesăturilor. Altfel spus firul se ascunde prin împunsături mici în același loc iar pe urmă se ascunde acoperind-ul cu un alt punct de cusătură sau de broderie.