Novice

Sub imboldul unei pasiuni vechi scoasă din anonimat am prezentat cu ceva vreme în urmă o poveste  care nu-mi aparține. Un subiect despre o tehnică veche a unei culturi a cărei experiență este tot atât de veche precum existența ei.

        Pentru a putea înțelege paradisul cultural al propriului nostru tărâm a trebuit să-i descifrez misterioasele desene imprimate pe hârtii învechite. Creionate cu simplitate păreau atât de simple iar realizarea lor atât de complicată. Pentru că linia continuă era ușor de desenat pe hârtie și atât de greu de pus în practică.

        Cu toții avem sufletul îmbogățit cu harul uitării altfel am acumula doar acele tendințe malefice de a ne ironiza aproapele văzându-i efortul de a se cățăra pe o anumită scară - nu aceea ce duce spre cer ci una socială - temându-se în adâncul sufletului nu de ceea ce ar putea deveni ci de ceea ce ar putea dăuna intereselor sale. Cunoaștere/a înseamnă dobândirea unor cunoștințe pe baza studiului sau experienței. Faptul de a poseda cunoștințe sau informații date asupra unui subiect înseamnă pricepere (  vezi  ). De aici pornim în recunoaștere ceea ce presupune o acțiune. Luând doar ceea ce ne interesează cercetăm trăsăturile caracteristice ale interlocutorului nostru pentru a putea descoperi dacă exista măcar o fărâmă de asemănare. Ne simțim îndreptățiți să ne apărăm, motivați să atacăm. Este absolut necesar?