Început de primăvară

            
          Dincolo de clasicele blocuri și rarisimele case pe care le-am lăsat în urma noastră, cu câteva luni bune în urmă, și, după care tânjesc inevitabil doar când nu găsesc prin preajmă buticurile ori magazinele cu care fusesem familiarizată, timpul s-a scurs cu repeziciune, uneori mai repede decât viteza internetului pe care mi-o furnizează rețeaua la care suntem abonați.

                  Pasiunile care au fost, renasc, devin acute și profunde. Uneori printre cratițe sau printre rândurile de flori mă gândesc la câte un proiect și la cât de departe sunt de realizarea lui. Încep să nu mai am timp liber pentru moftul meu. Dar voi fi obligată deoarece mi-am cam redus dimensiunile și nimic nu mi se mai potrivește. Fetele s-au înălțat frumos deci un motiv în plus să dau bătaie de-acum încolo. Nu spun că am rămas proptită în lenea ce ți-o induce vreo două săptămâni ploioase, departe de mine așa ceva.... Ne-am săturat ochii și mâinile dereticând prin casă pe care dealtfel am afumat-o până acum de vreo două ori iar obiectivul nostru interior e încă departe de final.

                  Între timp cea mai spinoasă problemă ne-a creat-o cârtița. Dar dintre toate sfaturile primite de pe anumite situri pe care le citiserăm cu gura lărgită până la urechi am optat pentru această morișcă pentru că în definitiv cârtița este protejată prin lege și cine suntem noi să nu ne supunem brațului pe cât de sfânt pe-atât de lung al legii. Dar am scăpat de ea. Sau să fii fugit sătulă de ploaie?

               
           Se pare că visele noastre nu au fost grandioase dar ni s-a întrecut orice așteptare. Există lucruri care ne plac amândurora: să stăm în gradină. El cu sapa eu urmărind-ul cum experimentează. Cucuruzul singurul care se încăpățânează să stea ascuns. Caisul a înflorit dar florile au căzut cu primul îngheț. Vișinul se prezintă frumos..... Prunii sunt și ei înfloriți și deja savurez la viitoarele dulcețuri....Deseori primim musafiri printre ramurile încă golașe ale nucului, pe suratele înaripate. De la piticele vrăbiuțe, porumbițe și mierle la neastâmpărata coțofană.

       Între timp printre florile răsărite și înflorite prin toată grădina amețindu-ne cu parfumul lor primăvăratec, soarele a început de astăzi să strălucească dezmierdându-le pe fiecare-n parte. Și uite așa, apropiindu-mă de finalul perioadei ajung la zilele în care cuminți am trecut peste zilele sfinte ale lunii ca tot omul credincios și cu frica-n sân. Viitorul începe de săptămâna aceasta, când veți avea accesul facil la niște piese vestimentare pe care le-am conceput pentru tinerele fete. Ale mele și câtorva dintre voi. Pe care vi le veți face singure! Sper!

           Un sfârșit de săptămână minunat să aveți!